Fericirea..

Fericirea-un "lucru" abstract. Toti tindem spre ea si e usor de atins.
Fericirea e, intr-un mod pueril spus, atunci cand toate sau cel putin o parte din viata iti merge bine. Desigur, roz (sau alta culoare care va face pe voi fericiti) nu poate fi mereu insa putem sa ne patam cu putina culoare fiecare clipa a vietii. Sa vedem partea plina a paharului si sa incercam, pe cat putem sa fim optimisti. Incepand de noaptea trecuta-prietenii stiu de ce- am vazut ce e si cum e sa fi fericit. Adica sa fi iubit, sa vezi ca celor din jur intr-adevar le pasa de tine, sa daruiesti, sa faci oameni dragi sa zambeasca pana la umezirea ochilor si sa ai emotii cand spui "la multi ani!".. Pentru ca vrei sa o spui bine. Asta e fericire!! E un sentiment divin sa simti asta! Sa simti ca poti face tot ce-ti sta in putinta pentru a face pe cineva fericit si poate mandru si plin de el ca te are...poate! Pentru ca in momentul in care faci pe cineva sa zambeasca parca un strop de culoare te pateaza cu fiecare zambet adus. E implinire!!
Eu? Sunt fericita! Am oameni aproape, am parinti minunati, iubesc, imi place ce fac, imi place tot!! Si sunt doar o parte din motive..
Cu totii avem cel putin un infinit de motive sa zambim si sa fim fericiti. Hai sa le descoperim pentru ca o zi fara un zambet adevarat, e o zi irosita. Hai sa ne facem timp sa fim fericiti!!!

La multi ani, inca o data, iubire!
Inchin cu un pahar de vin pentru o noapte buna! :)

Sunt..

Sunt tanara. Sunt colerica. Ma enervez usor. Urlu. Trantesc. Ma agit. Sunt un stres. Ma complic. Complic situatii. Sunt geloasa. Sunt impulsiva. Sunt varsator. Sunt visatoare. Cer atentie. Am multe de spus. Am multe de facut.
Dar sunt artista. Si iubesc. Sunt indragostita. Si cand sunt iubesc, iubesc cu tot colerismul, gelozia, stresul, nervii si cu toata firea mea. Si cu inima si tot ce am. Pentru ca asa sunt eu...
Sunt Mihaela.. Doar tu ma poti calma. Pentru ca sunt. Asa sunt eu. Sunt complicata. Dar iubesc :)

Paradise city

 Daca e ceva ce nu am suportat nici o data in viata, au fost discutiile contradictorii fara sens. Hai sa vorbim despre religia ta si religia mea.. de ce tu nu iti faci cruce? de ce nu te inchini la incoane? de ce nu te inchini Fecioarei Maria? Le-am urat mereu... totul e relativ... de ce ai discuta cu cineva ceva contradictoriu, cand sti ca nu o sa ajungeti la un punct comun? E vorba de firi umane...toti vrem sa stapanim si nu sa fim stapaniti...atunci se ajunge la o discutie aprinsa, care nu e cearta...doar ca tu iti aprinzi vreo 10 tigari in 20 de minute.. logic, doar nu e cearta. Se mai trezeste unul care nu are chef de stapanirea teritoriului care se retrage dupa ce probabil se apinde primul... te intrebi iar de ce?
-ah..o fi pe langa discutie..
nu...isi pastreaza principiile si nu ii pasa de ale celorlalti...ce ma intereseaza pe mine de bacsisul lasat la chenlerii  din Romania in comparatie cu bacsisul primit de straini? I DON'T GIVE A FUCKING SHIT! fac ce vreau si pentru mine personal cam asta conteaza.
 Pot sa continui astfel lista de subiecte..dar nu cred ca are vre-un sens. Ideea e sa faci cum crezi tu ca e bine.. Viseaza, traieste si fa treburile ca in lumea ta.
Paradise city!

hai sa ne jucam!

E iar seara si iar astept, ca un copil care-si asteapta cadoul, iubirea. Ca o stare de oboseala, energica totusi si cu o epidemie de zambete cu care ma mascaresc in oglinda si-n fata obiectivului foto al telefonului, astept.
Ma simt iar copil...haide acum, vino sa ne jucam! Ia-ma in brate, arunca-ma in pat si invadeaza cu mainile, cu gura si gadila-ma pana rasul meu va rasuna pe stadionul unde e iar meci, si sa rada toti de acolo! Gadila-ma pana fac soarele sa rasara fortat de bucuria mea!
Vino si iubeste-ma! Vino si joaca-te cu mina si gadila-ma cu suflul tau pe burtica mea. Voi izbucni in ras si te voi ataca iar cu cu muscaturi..dar sti ca te musc doar pentru ca-mi esti drag..ca-mi esti tare drag, dar sti!
Haide, iubire! Hai si ciufuleste-ma si smotoceste-ma tare pana cadem amandoi extenuati...Acum ma saruti pe frunte..

ploua...

ce frumos e ca in miez de noapte, dupa despartirea de muzica pe ziua de azi, sa stau in terasa pritvor a casei din varful dealului si sa privesc umbre... atat se vede. Umbre de copaci, o urma de felinar in afara curtii. Dar sa ascult ploaia.. heh, parca terminasem cu muzica pe ziua de azi.. of natura.
Natura are cea mai frumoasa muzica...e stramosul ei care nu se stie inca, cel putin cand a aparut. Ma intreb aiurea, de la oboseala probabil, cand a cazut prima ploaie? cand a adiat prima oara vantul? cand a cantat prima pasare? eh.. revenind la senzatia mea de relax.. ploua. E noapte si ploua si adie un vant rece dar placut, in momentul de fata, al toamnei...Doamne, cat te-am asteptat.
Am ridicat privirea spre cer.. se vede o urma din el...e un purpuriu intunecat..
Si s-a miscat usa usor scartaind... tu, vantule, ce faci? mi s-a terminat fumul...am ramas si mai singura si stau...ascult ploaia. e relax...

reqviem for a dream

Exista in lume trei lucruri care ma pot inspira.. o cafea buna impreuna cu ritualul de dimineata, muzica de calitate-aici ma refer la muzica clasica si iubirea. Ar putea suna cat se poate de banal, dar intrand si storcand fiecare strop de cafea, aroma diminetii, sunetul profund al gravilor si senzatia acelui sentiment pe care nimeni nu l-a putut descrie vreodata intr-u totul, ajungi la un produa mental, imaginativ sau nu, aproape perfect.
De ce nu perfect? Trebuie sa ajungi la Mekka pentru a atinge perfectiunea. Totusi incercam, multi dintre noi sa luptam pentru ea...sa ne zbatem si sa ne taram pana la templu, doar pentru a o vedea sau cei mai ambitiosi pentru a o atinge o data in viata. Cand consideram ca am reusit sa o prindem in palme, o caramida ne loveste..brusc, ne trezim si constientizam intr-un fel de depresie, ca suntem la mii de kilometrii distanta.
E departe si e lung drumul. Visam. Eu simt cum sangele imi iese prin varful degetelor si tazneste peste tot...atinge corzi, cutie, arcus, pereti si suflete. Ma opresc si tac...e momentul aplauzelor. Dupa un vis de metamorfoza cu o cutie de lemn frumos pe care il atingeam ca pe propriul corp cu o mana lunga tanslucida si subtire care deja e o bagheta cu par lung si alb, ma trezesc in galagie...
-ce s-a intamplat?!
e revenirea mea la umila fiinta umana mai moarta totusi decat cutia din vis...
-parca era sange aici..
nu mai e nimic... e doar caramida de langa picior...
e dimineata, miroase a cafea si e fum peste tot... un sarut ma trezeste parca iar.
reqviem for a dream

e dimineata, iubire..

e iar prima seară..
ia-mă în braţe, sărută-mă şi veghează-mă până adorm... tu ştiu că vei aţipi preţ de câteva secunde..voi simţi asta când muşchii mâinilor vor ceda si vor fi moi, iar din când în când vei tresări dar ca în fiecare seara te vei trezi şi mă vei săruta pe ceafă iar eu voi tresări pentru că fiorii se vor răspândi de pe şira spinării în tot corpul..e momentul în care mă adun şi mă strâng mai tare în braţele tale..
"-sărută-mă!" îţi spun în gând iar telepatia se transmite ţie...
"-ce plăcut poate fi..." dar iar nu îţi spun nimic... ciudat...zâmbeşti. Oare iar mi-ai auzit gândurile? sau e doar privirea mea unde ochii zâmbesc?! e egal.. îi inchid.
Ia-mă în braţe şi nu-mi da drumul până dimineaţă când să mă trezeşti cu un sărut pe frunte şi un "iubire, e dimineaţă!"