ploua...

ce frumos e ca in miez de noapte, dupa despartirea de muzica pe ziua de azi, sa stau in terasa pritvor a casei din varful dealului si sa privesc umbre... atat se vede. Umbre de copaci, o urma de felinar in afara curtii. Dar sa ascult ploaia.. heh, parca terminasem cu muzica pe ziua de azi.. of natura.
Natura are cea mai frumoasa muzica...e stramosul ei care nu se stie inca, cel putin cand a aparut. Ma intreb aiurea, de la oboseala probabil, cand a cazut prima ploaie? cand a adiat prima oara vantul? cand a cantat prima pasare? eh.. revenind la senzatia mea de relax.. ploua. E noapte si ploua si adie un vant rece dar placut, in momentul de fata, al toamnei...Doamne, cat te-am asteptat.
Am ridicat privirea spre cer.. se vede o urma din el...e un purpuriu intunecat..
Si s-a miscat usa usor scartaind... tu, vantule, ce faci? mi s-a terminat fumul...am ramas si mai singura si stau...ascult ploaia. e relax...